:)

Se pare ca este o linie prea fina intre realitate si fictiune. Atat de fina e linia asta incat orice incercare literara a mea sfarseste prin a fi intepretata ca un mare semn de depresie si criza existentiala. Urmeaza un schimb infocat de telefoane si de e-mailuri, oamenii care se simt cu musca pe caciula se intreaba unii pe altii: oare cu ce am gresit, ce i se intampla, ce putem face?

Ca sa va linistesc, am sters textul vinovat de crearea unui asemenea tam-tam si va scriu o scrisoare adevarata, ca sa va asigur ca sunt bine, nu ma lupt cu depresia, nici cu monstri imaginari ci doar cu “talentul literar”, dar nu mai fac fiindca imi sunteti prea dragi ca sa va produc asemenea palpitatii si in unele cazuri, insomnii.

 

 

 

Advertisements

3 Responses

  1. Fir-ar, l-am ratat 😦

    Like

  2. Scrisoarea a fost faina. Stop.
    Writer should continue exercising the literary muscles. Stop.
    Writer should also put a #%@#% “fiction” tag on fictive letters. Stop!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: