O calatorie in Georgia – A treia zi/ A trip to Georgia – Day three

 On the third day in Georgia the sunshine brought to me…. cea mai frumoasa zi din 7 zile minunate. Cum poate o zi sa fie altfel decat minunata cand deschizi geamul si privelistea e asta ?

out the window

 Din Mestia, casa noastra temporara pana la Ushguli, capatul drumului sunt 36 de kilometri parcursi in cam 3 ore cu 4X4 sau 3 zile pe jos, peste munte. Ghiciti ce varianta am ales 😀

Inca de cand am citit prima data despre Georgia mi-am dorit sa ajung in Ushguli asa ca nu se punea problema sa ratam experienta desi aveam mari griji in privinta drumului descris peste tot ca fiind foarte dificil. Adevarul este ca in conditii de ploaie drumul devine rapid impracticabil, insa  noi aveam in fata o zi insorita, numai buna pentru o asemenea aventura si in plus, aveam la volan cel mai bun sofer din lume. 

Map of the road from Mestia to Ushguli - 36 Km

Map of the road from Mestia to Ushguli – 36 Km

 Drumul de 3 ore a durat cam 4 in cazul nostru fiindca nici nu plecasem bine la drum ca am inceput sa strigam : « Opreste putin aici, te rog frumos. Doar o secunda. »

 Secunda cu secunda, kilometru dupa kilometru marcati de opriri pentru fotografii punctate de incruntare si strambaturile soferului ne-am croit drum prin miracolul verde al Svanetiei punandu-ne numeroase intrebari despre motivele care au deteminat acei bieti oameni sa isi construiasca tocmai acolo case, in taramul iernii si al gerului naprasnic, in mijlocul unei frumuseti incredibile, intr-adevar, dar una incapabila sa ii hraneasca.

O scurta incursiune in istoria tumultuoasa a Georgiei lamureste misterul. Svanii nu au avut ce sa faca decat sa se adaposteasca in inima muntilor pentru a se apara de valurile de cotropitori care i-au tinut ca intr-o menghina vreme de secole.

DSC_0031

 Stau drept dovada a conditiilor aspre de viata atat casele in ruina cat si starea deplorabila a animalelor intalnite pe drum.

DSC_0131

In ciuda aspectelor negative, zona dintre Mestia si Ushguli este cea mai frumoasa zona muntoasa vizitata pana acum.  Atata frumusete m-a facut sa imi doresc si mai mult sa vizitez si partea rusa a Caucazului, care este si mai abrupta, mai spectaculoasa si evident, mai periculoasa.

Gata, ne intrerupem din visare si revenim la Ushguli. Ajungand la capatul drumului de masina am parcat printre numeroasele « navete » ale hotelurilor din zona care aduceau turisti realizand ca suntem singurii nebuni care s-au incumetat sa ajunga aici pe cont propriu.

 Am pornit in curand la plimbare prin Ushguli, oprindu-ne foarte repede, la prima intalnire cu cei mai dragalasi purcei intalniti vreodata. Erau zeci, daca nu sute, depasind cu mult populatia umana si aratau absolut adorabil.

DSC_0179

Satul arata…..socant. Case darapanate, multa mizerie cauzata de porcii si vacile care circula liber in numere mari. Populatia umana e compusa din batrani si cativa copii, dar par sa fie ascunsi in case. Ne e greu sa distingem intre case si grajduri, mirosul care domneste peste sat este greu de suportat asa ca grabim pasul.

page ush

Am incercat sa surprind in imagini farmecul cladirilor in ruina in contrast cu perfectiunea crestelor de pe fundal, si cred ca am reusit intr-o oarecare masura fiindca una din partenerele de calatorie mi-a spus, atunci cand a vazut fotografiile, ca nu a vazut nici jumatate din lucurile pe care le-am fotografiat acolo si ca cele pe care le-a vazut nu i-au parut nici pe jumatate atat de frumoase.

Punctul culminant al plimbarii l-a constituit apropierea de schitul inchinat Fecioarei Maria si de valea care duce la varful Shkhara.

Church of St Mary, Ushguli

Church of St Mary, Ushguli

 Schitul este unul dintre cele mai frumoase vazute vreodata, mic si modest, incarcat de o spiritualitate aparte. Peisajul este absolut coplesitor. Shkhara este flancat de ghetari spectaculosi, valea verde te imbie la visare, iar cerul albastru creeaza impresia ca ratacesti intr-un vis.

DSC_0277

 Ne-am desprins cu greu de acel loc si am pornit catre masina alegand sa ocolim satul si mirosul de cocina care il domina. Ne-au insotit in plimbare turmele de purcei, spre amuzamentul meu. Satul parea in continuare pustiu, dar am intalnit in curand oameni cand am ajuns la « mall ».

Dupa ce ne-am cumparat cate un suc sau o bere, dupa caz, si grisine, vanzatoarea a inchis magazinul si ne-a lasat pe terasa rugandu-ne sa inchidem portita dupa noi cand plecam. Evident ca se grabea, doar prietenul o astepta in prag.

DSC_0369

 Revenind la masina am descoperit ca ramasesem singurii vizitatori ai satului, doar Mathew, autostopistul nostru britanic si foarte boem asteptandu-ne,  cu speranta de a nu ramane singur pe acolo la caderea intunericului.

 A urmat un drum de intoarcere ca in povesti, cu o lumina calda care scalda dealurile si vaile verzi si cu cateva intalniri cu soferi georgieni pe care i-ai fi crezut prea turmentati sa mearga, daramite sa conduca prin asemenea coclauri.

way back ush

 Sub sloganul : “Where are you from, America? Yes, yes, America. –  I love you!” ne-am indreptata catre guesthouse unde se faceau pregatiri intense pentru a doua zi gatindu-se o serie de bunatati traditionale in curte, pe plite si la cuptoare improvizate.

Pe geam se vedea privelistea asta:

sunset

Am comandat fara meniu de data asta, alegand ce parea mai gustos de prin oalele gazdelor si am mers la somn devreme, fiindca a doua zi ne astepta un alt drum lung si greu si singura surpriza neplacuta din aventura georgiana.

Daca ar fi sa aleg o singura imagine care sa descrie ziua petrecuta in Ushguli mi-ar fi greu, insa as alege-o pe cea de mai jos:

thinking water

Albumul dedicat acestei zile se gaseste AICI.

Mai multe informatii despre Georgia si Ushguli gasiti aici :

http://www.ewpnet.com/georgia/ushguli.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Ushguli

 e-Book: Svaneti and its inhabitants http://www.nplg.gov.ge/dlibrary/collect/0001/000070/Georgian_Mountein_Regions.pdf

Advertisements

5 Responses

  1. Stai ca am uitat! De unde a aparut Mathew asta?

    Like

    • A aparut pe drum spre Ushguli. Incercase sa ajunga acolo pe jos si renuntase fiindca poteca peste munte era inca inzapezita. L-am luat cu noi pana in sat si inapoi si a fost foarte bucuros ca nu a mers 3 zile pe jos pana acolo. In plus, ideea de a ramane peste noapte acolo il ingrozea pana si pe el, desi calatorise in mai toate colturile pamantului si statuse vreo jumatate de an in India.

      Like

      • Pfai, sunt unii mai nebuni ca voi… 😉

        Like

        • Well, tipul avea vreo 24 de ani si calatorea singur prin lume, statea vreo luna in Georgia, apoi mergea o luna in Iran dupa care urma sa mearga in India sa predea engleza timp de un an intr-un sat aflat la 7 ore distanta de cel mai apropiat oras. Exista oameni atat de nebuni cat mi-ar placea mie sa fiu 😀

          Like

  2. Pozele sunt superbe. In alte parti din Caucaz ai fost? Ma refer la cel sub ocupatie rusa

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: