Les miserables

Intoarcerea obrazului este printre cele mai enervante idei crestine, prost inteleasa, cel mai probabil, si prost aplicata in societatea noastra.

O plaga la fel de mare si la fel de gresit intrebuintata este rusinea. Rusinea este o calitate care le lipseste imbecililor, parasutelor, tupeistilor de cartier sau de catun, fandositelor si prefacutelor, smecherasilor de ocazie.

In acelasi timp, rusinea este marele defect al oamenilor de treaba, cu bun simt si educatie.

 Cum se poate asta? Sa va explic :

 Nesimtitul sau nesimtita din fire sunt persoane lipsite de rusine. In consecinta emit pe frecvente inalte dovezi de lipsa de educatie, nesimtire sau pura mitocanie. Sunt persoane cu o viata dusa prin meandrele mocirloase ale propriilor minti lipsite de limitele normale ale decentei. Mint, manipuleaza, jignesc si murdaresc in orice fel posibil tot ce ating.

 De genul asta de oameni, oamenilor cu bun simt le e rusine. Da, ati citit bine. Exista oameni atat de buni sau atat de naivi incat se jeneaza teribil cand sunt pusi fata in fata cu astfel de specimene desi acestea au poate cu zece ani mai putin si considerabil mai putina minte.

 Sub sloganul : “oamenii oricum nu se mai schimba, hai sa nu stricam atmosfera si e o persoana buna sub o influenta proasta”, plevei societatii i se inghit mizeriile, i se cauta scuze si i se canta in struna. Precepte morale fixe devin laxe in preajma fiintelor astora dubioase si monstruoase cand oamenii cu rusine aleg sa o foloseasca asa, risipind-o in gesturi marinimoase care nu vor fi niciodata apreciate.

 Omul bantuit de rusinea asta ridicola e sclavul oportunistului mincinos si prefacut si stiti ce ? Prefacutul primeste nenumarate sanse pe care le risipeste dandu-i palme celui care i le-a acordat dintr-o marinimie inexplicabila sau din aceeasi, prost inteleasa rusine.

 Omul rusinos simte ca are constiinta impacata si poate doarme mai bine noaptea inventand scuze pentru huligan in timp ce huliganul de ocazie doarme neintors tocmai fiindca nu are o constiinta care sa ii cauzeze probleme.

 Ghici are dintre cei doi e oglinda societatii noastre : cel care intoarce capul cand huliganul  face ceea ce stie el mai bine, sau al doilea ?

Va spun eu, societatea e oglinda celui din urma fiindca nu mai are cine sa ii spuna ca e deplasat, depravat, imoral, si murdar in cel mai profund sens al cuvantului.

De lumea moderna se alege praful fiindca profesorilor le e rusine sa isi disciplineze elevii, prietenilor le e rusine sa le spuna prietenilor devenit peste noapte huligani ca le-au gresit, iar pleava lipsita de rusine si moralitate prospera furand, mintind, jignind si desacralizand tot ce atinge, cu gandul sau cu fapta.

 Sa spui ce gandesti si sa acuzi impostura e cea mai mare dintre crimele pe care un om curajos le poate comite fiindca va fi acuzat atat de omul bun si rusinos, infasurat bine in coconul lui de negare cat si de huliganul care nu va ezita sa pozeze in victima neinteleasa.

 Daca lumea ar fi impartita, grosier, in prosti si destepti, desteptii ar fi cu siguranta huliganii, fiindca ei sunt singurii care prospera in timp ce oamenii buni sunt tot mai putini acum cand pare mai usor  si la indemana sa desacralizezi tot ce atingi decat sa intorci la nesfarsit obrazul.

Advertisements

8 Responses

  1. „Un frate (=călugăr) a fost năpăstuit în chinovie (=mănăstire de obște) pentru desfrânare și sculându-se a mers către avva (=călugăr bătrân, sfătuitor) Antonie. Și au venit frații de la chinovie ca să-l caute pe el și să-l ia și au inceput să-l mustre, că așa a făcut. Iar el se îndrepta, că nimic de acest fel nu a făcut. Iar după întâmplare, s-a aflat acolo avva Pafnutie, cel ce se numea Kefala (= capul) și a spus o pildă ca aceasta : am văzut pe marginea râului un om băgat în noroi pâna la genunchi și venind unii să-i dea mâna, l-au cufundat pe el până la grumaji. Și a zis lor avva Antonie pentru avva Pafnutie : iată om adevărat, care poate să vindece și să mântuiasca suflete. Deci umilindu-se ei de cuvintele bătrânului, au pus metanie (s-au plecat cerând iertare) fratelui”.
    (Patericul egiptean, slova A, pentru Avva Antonie cel Mare)

    Like

    • Nu am inteles nimic. Adica am inteles ca e vb de un ex-huligan care s-a cait si a mers la manastire, iar fratii lui l-au acuzat pentru vechile pacate. In ceea ce am scris eu e vorba de oameni care nu numai ca nu se caiesc, nici nu au remuscari pentru ceea ce fac, deci nu vad legatura.
      Apoi despre pilda: era un om intr-o situatie nasoala, iar cei care au venit sa il ajute l-au bagat in una si mai nasoala, agravandu-i starea. Eu de aici inteleg ca morala ar fi sa nu ne ajutam aproapele, adica sa il lasam de capul lui, cam cum fac oamenii buni cu huliganii moderni, nu?
      Partea cu mantuirea sufletelor chiar imi scapa, fiindca nu aflam daca l-a scos cineva din noroi pe omul ala si singura chestie notabila e aceea ca fratii care l-au criticat pe fostul pacatos s-au cait, ceea ce era si normal sa faca, tinand cont ca toleranta trebuie sa le defineasca stilul de viata.

      Like

  2. Nu zice nicaieri ca era huligan. Spune ca fiind in manastire, ceilalti l-au acuzat de desfranare. Nu spune nici ca sa nu ne ajutam aproapele, pentru ca singura solutie nu era neaparat sa-i dea mana, ii puteau intinde ceva, de exemplu o haina, o funie, ci sa fim atenti atunci cand vrem sa ajutam pe cineva, ca nu cumva prin sfatul nostru sa-l afundam mai rau (ceea ce ni se intampla frecvent).

    Like

    • Ok, de acord ca nu e bine sa ne bagam cu sfaturi fiindca acestea pot face mai mult rau decat bine, dar sa intoarcem capul cand oamenii pe care i-am ales sa ne fie in preajma fac mizerii mi se pare intolerabil.
      Iar ca un om sa taca atunci cand un prieten de-al lui e jignit de un huligan oarecare mi se pare culmea rusinii prost gestionate.

      Mi se pare surpinzator ca notiunea de iertare si toleranta crestina la pacat este atat de flexibila si de maleabila in functie de obiectul discutiei.

      Like

  3. „Zis-a avva Nil : orice vei face spre izbânda asupra fratelui ce te-a nedreptățit pe tine, toate spre sminteală (= tulburare) ți se vor face in vremea rugăciunii”.
    „A zis iarăși : rugăciunea este odraslă a blândeții și a înfrânării de la mânie”.
    „A zis iarăși : rugăciunea este izgonire a întristării și a mâhniciunii”.
    (Patericul egiptean, slova N, pentru Avva Nil).

    Like

    • Intelepte vorbe, dar ce facem cu dublul standard? Pe unii ii iertam mereu, pe altii ii blamam fara a-i cunoaste sau intelege. Toleranta trebuie practicata la modul general, nu preferential, in functie de lacrimile false si minciunile unui huligan sau ale altuia.
      Nu imi place cand se folosesc pe alese cuvintele profetilor pentru a sprijini un argument sau un altul. Hai sa ne folosim de propriile cuvinte si de propriile fapte sa dovedim cat suntem de buni si de drepti, daca e cazul.

      Hai sa lasam un pic religia la o parte si sa privim lucrurile din perspectiva societatii care este asa cum este fiindca la acordam prea multe drepturi pramatiilor, ii scuzam prea mult si le dam ocazia sa isi bata joc de tot ceea ce suntem si reprezentam.
      Daca un prieten de-al meu e jignit de un om de nimic si eu nu il apar, rusinea este atat a mea cat a celui care l-a jignit.

      Like

  4. Dacă în apropierea ta cineva greşeşte grav iar tu taci nu este vorba neapărat de ruşine, poate să fie vorba şi de frică. Imaginează-ţi că martorul poate gândi aşa: dacă a făcut prostia asta atunci cine ştie ce altă prostie ar putea să facă, îndreptată împotriva mea de data asta, dacă îi fac vreun reproş.

    Eu sunt de părere că ruşinea îşi face simţită prezenţa în contexte mult mai simple, în care partea ruşinoasă consideră că nu are voie să-i deranjeze pe ceilalţi cu problemele sale, mai mici sau mai mari, situaţie în care pur şi simplu nu-şi cere drepturile (şi când spun drepturi mă refer, de exemplu, la solicitarea unei măriri de salariu sau la solicitarea unor banale documente).

    Sunt de părere că abordarea religioasă a problemei nu are legătură cu aspectele scoase în evidenţă de tine.

    Cât despre concluzia ta, din păcate sunt de acord cu ideea că, de multe ori, nesimţiţii, oportuniştii, leneşii, proştii ajung să prospere. Iar asta mi se pare una dintre marile nedreptăţi pe care societatea le permite.

    Like

    • Ai dreptate Adrian, poate fi vorba si de frica, daca cel care greseste iti este superior sau un egal. Atunci, insa, cand respectivul este un personaj net inferior tie, unul caruia ar trebui sa ii fie rusine de tine si sa te respecte, atunci vorbim de rusinea prost gestionata.
      Ai dreptate, abordarea religioasa nu are legatura directa cu cele scrise de mine, dar este o justificare a unuor comportamente extrem de pacifiste sau a lipsei de reactie in fata unor atitudini impardonabile.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: