Joia la film: “Domnisoara Christina”

Ieri intre 20:00 si 22:00 bietul Mircea Eliade s-a rasucit teribil in mormant, si nici eu nu stateam prea bine pe scaunul din sala 15 a cinema City din Afi Cotroceni urmarind o noua nazbatie a cinematografiei romanesti.

Recunosc, daca nu ar fi fost vorba de o ecranizare dupa  « Domnisoara Christina » a lui Eliade nu as fi gonit pe autostrada ca sa ajung la cinema sa vad un film romanesc. Pana acum am reusit sa ratez toate filmele romanesti post-decembriste pline de gri, nudism, replici deplasate sau lipsa de imaginatie vanduta la pret de arta cinematografica fara nicio farama de regret.

domnisoara-christina-807923l-imagine

In ceea ce priveste filmul de ieri aveam asteptari mari, care mi-au fost spulberate din clipa in care personajul principal a deschis gura.

Am facut, astfel, cunostinta cu un Egor care rostea replici asemenea unui soldat in fata comandantului, lipsit de emotie si de traire artistica pe care sa o trimita mai departe. Am vrut sa cred ca stilul « smuls » in care actorul principal mitralia cuvintele  tinea de jocul actoricesc de inalta clasa, sau poate de indicatiile unui regizor vizionar, dar spre final a trebuit sa accept ca explicatia trebuie sa fie alta, mult mai logica si la indemana, chiar daca… trista.

Am vrut sa imi placa filmul fiindca il iubesc pe Eliade, iar povestea lui este una plina de mister, de complexitate, de adevaruri devoalate cu gratie, nu insiruirea rece si penibila de cadre cu care am fost confruntata in sala de cinema.

Am murmurat socata ca asa ceva nu se poate de fiecare data cand, intr-o scena de suspans, volumul sonorului crestea de 7 ori peste normal, de parca singurul mod prin care romanii sunt capabili sa sesizeze ca se intampla ceva important e sa fie agresati de o muzica nu neaparat alerta si adaptata scenei, dar suficient de puternica incat sa rivalizeze cu cea emisa intr-un club de noapte de fite.

Apoi am vrut sa plec in clipa in care Egor, in fosta camera a Christinei, ii simte parfumul pregnant de violete. Cum creeaza scena cineastul roman pentru publicul neavizat ?

Sticluta de parfum de pe masuta Christinei palpaie violet si un fum la fel de violet se plimba cateva secunde prin camera, abordare pe care sigur am mai vazut-o prin filmele cu Hannah Montana.

In ciuda scaparilor penibile de mai sus filmul ar fi avut o sansa, istoria in sine fiindca creata in asa fel incat sa suprinda esenta povestii care trebuia spusa, dar ce pacat ca scenele pareau decupate cu toporul si lipite superficial, iar replicile, chiar daca incercau sa surprinda atmosfera epocii, erau prea vagi, chiar bizare, si insuficiente pentru a explica intamplarile din carte.

Analizand scenele principale si modul in care au fost imbinate, nu pot sa scap de senzatia ca filmul pare sa fi fost regizat pe bucati, de oameni diferiti, care nu s-au obosit sa isi armonizeze viziunea in rezultatul final, iar pentru replici s-au cules pur si simplu din carte replicile cele mai importante fara sa li se creeze si contextul care le-ar fi facut sa fie suficiente.

Finalul filmului i-a spalat putin din rusine, la fel si interpretarea Ioanei Sandu in rolul Siminei si a majoritatii actorilor, cu exceptia celor principali, Ioana Anastasia Anton (Sanda) şi Tudor Aaron Istodor (Egor Paşchievici) care probabil au facut tot ce au putut, dar asta, din pacate pentru mine si pentru film, nu a insemnat prea mult.

Cautand si alte impresii despre film am gasit recenzii care ma fac sa cred ca exista un alt film cu acelasi nume, iar la el, tinand cont de impresii, as fi vrut sa merg si eu:  http://filme-carti.ro/filme/domnisoara-christina-2013-tiff-2013-34208/

In final ar trebui probabil sa va spun daca va recomand sa vedeti filmul sau nu, si zau ca nu stiu ce sa fac. V-as recomanda sa cititi cartea in schimb, sau sa o recititi, iar la film sa mergeti doar daca aveti de ales intre el si Twilight, fiindca macar decat Twilight este mai bun.

Advertisements

8 Responses

  1. Este şi o variantă mai veche la Domnişoara Christina, dar mi s-a părut porcărie şi aia, cu actori crispaţi şi muzică din aia cvasi horror. E ok dacă vrei să râzi bine. Cred totuşi că e mai bun decât ăsta după ce am văzut trailerul.

    Eu am fost dus anul ăsta la Poziţia copilului şi mi-a plăcut totuşi că n-a fost lung şi am scăpat repede. Măcar ăla a fost un film mai autentic, deci măcar străinilor le place, că noi vedem faze din alea în fiecare zi.

    Like

  2. Like

  3. Deci joia e biletul mai ieftin?

    Like

  4. Am fost si eu la film, chiar daca nu la Afi, ci la Studio. Fara caldura in sala, eram doar 4 insi. Interesante mi s-au parut doar primele 10 minute, mai mult prin atmosfera decat prin jocul actoricesc. Restul mi s-a parut teribil de monoton. Mai mi-a placut conacul (castelul) respectiv, ma gandeam, uite un loc unde as putea sa creez…

    Like

  5. Am uitat sa spun ca, din cei patru indivizi, unul era un prieten de-al meu, venisem impreuna. Deci nu prea are “trafic”. Audienta, ma rog… Mai mult un film de atmosfera decat de actiune. Practic, nu se intampla nimic, asta a fost sentimentul meu. Nici thriller, nici horror, nici erotic, nici…

    Like

    • Noi am fost 4, doua absolvente de litere si doi prieteni veniti cu noi de dragul nostru, nu neaparat al filmului. Am mai recunoscut prin sala cateva colege de facultate astfel incat cred ca publicul tinta sunt absolventii de litere si pasionatii de opera lui Mircea Eliade sau de literatura in general. E normal sa nu prea fie public atunci cand filmul pare o bajbaiala. Americanii au ajuns atat de buni la cinematografie incat jongleaza cu emotii puternice si cu scene foarte tari pana si in filmele cu cel mai slab sau absurd fir epic.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: